Analiza cromosomilor umani reprezintă un test indispensabil pentru diagnostic în următoarele circumstanţe:

1. La indivizii cu stări intersexuale, analiza cromosomilor permite stabilirea concordanţei între sexul genetic şi cel civil, precum şi decelarea unor eventuale anomalii cromosomice.

2. La indivizii cu sindroame plurimalformative (trei sau mai multe malformaţii) cu sau fără retard mental, este utilă efectuarea analizei cromosomice, folosind marcajul în benzi (inclusiv de înaltă rezoluţie şi FISH) deoarece poate fi identificată prezenţa unei anomalii numerice sau structurale neechilibrate mici; analiza cromosomică este importantă chiar şi când diagnosticul clinic este cert, ca în sindromul Down, deoarece permite depistarea tipului de dezechilibru cromosomic, aspect important pentru acordarea sfatului genetic.

3. În debilităţile mentale de cauză necunoscută, cu sau fără tulburări de comportament, efectuarea cariotipului poate indica prezenţa unei anomalii cromosomice structurale neechilibrată de tipul unei microdeleţii telomerice sau prezenţa unui situs fragil (de exemplu sindromul X fragil).

4. La persoane cu dezvoltare anormală a caracterelor sexuale secundare (de exemplu băieţi cu pilozitate sexuală redusă şi voce înaltă) sau întârzierea apariţiei pubertăţii (în special la fete cu talie mică sau la băieţi longilini) efectuarea cariotipului permite identificarea unei anomalii gonosomice (monosomie X sau trisomie XXY).

5. La cuplurile cu sterilitate primară de origine nedeterminată, în special la bărbaţii cu spermogramă anormală sau la femei cu amenoree primară, efectuarea cariotipului poate releva o anomalie gonosomică sau o anomalie structurală echilibrată.

6. La cuplurile cu avorturi spontane repetate sau copii născuţi morţi, efectuarea cariotipului poate indica prezenţa unei anomalii cromosomice echilibrate, răspunzătoare de accidentele reproductive. Efectuarea cariotipului la produşii de avort poate indica existenţa unei anomalii numerice (poliploidie, aneuploidie) sau a unei anomalii cromosomice structurale neechilibrată letale (deleţie, duplicaţie, isocromosom, cromosom inelar).

7. La părinţii copiilor cu anomalii structurale neechilibrate, efectuarea cariotipului este necesară, deoarece poate releva prezenţa unei anomalii cromosomice structurale echilibrate, de tipul inversiei sau translocaţiilor. La rudele apropiate ale indivizilor cu anomalii cromosomice echilibrate (inversii, translocaţii) efectuarea cariotipului poate releva aceeaşi anomalie, aspect important pentru stabilirea riscului de recurenţă al anomaliei.

8. La persoanele expuse la acţiunea unor agenţi mutageni (radiaţii ionizante, agenţi alchilanţi) efectuarea analizei cromosomice permite, uneori, identificarea unor anomalii cromosomice structurale neechilibrate dobândite, de tipul cromosomilor inelari sau cromosomilor dicentrici.

9. În unele forme de cancer, efectuarea cariotipului poate releva o anomalie cromosomică structurală dobândită. Astfel, în leucemia mieloidă cronică poate fi identificat cromosomul Philadelphia 1 (translocaţie între cromosomii 9 şi 22) în retinoblastom există o deleţie 13q-, iar în tumora Wilms (nefroblastom) poate fi identificată o deleţie 11p-. Detecţia anomaliei cromosomice specifice este utilă pentru identificarea recidivelor şi, în unele cazuri, pentru stabilirea prognosticului pacienţilor.

10. Diagnosticul prenatal este indicat pentru cuplurile cu risc crescut (un părinte purtător al unei anomalii cromosomice echilibrate, cupluri care au avut copii cu anomalii cromosomice neechilibrate, vârstă maternă avansată – peste 35 de ani - în momentul concepţiei). Realizarea analizei cromosomilor din celulele fetale (din lichidul amniotic sau vilozităţile coriale) permite evidenţierea unor anomalii cromosomice numerice sau structurale neechilibrate sau stabilirea sexului copilului în cazul în care mama este heterozigotă pentru o genă anormală recesivă, cu transmitere legată de cromosomul X. În cazul identificării unor anomalii cromosomice şi, respectiv, a unui făt de sex masculin (posibil afectat) cuplul parental poate opta pentru întreruperea sarcinei.

    
    

Testul cromatinei sexuale asigură aprecierea numărului de gonosomi X sau Y, permiţând identificarea sexului genetic şi diagnosticul anomaliilor numerice ale cromosomilor sexuali, care produc sindroame cu disgenezie gonadică.

Testul se foloseşte în practica medicală în următoarele situaţii:

1. Stabilirea sexului genetic în stările intersexuale la nou-născut, hipospadias şi/sau testiculi necoborâţi în scrot (criptorhidie), respectiv fată cu hipertrofie clitoridiană necesita obligatoriu testul cromatinei sexuale (şi, ulterior, analiza cromosomilor). Identificarea corectă şi rapidă a sexului genetic, prin testul cromatinei sexuale, permite în aceste situaţii declararea adecvată a sexului civil şi constituie un element de bază pentru stabilirea tipului de stare intersexuală (pseudohermafroditism feminin sau masculin), premisă obligatorie pentru tratamentul chirurgical corectiv precoce şi educarea corespunzătoare a copilului.

2. Diagnosticul unor anomalii de număr sau structură ale cromosomilor sexuali care stau la originea unor disgenezii gonadice, testiculare (la bărbat) sau ovariene (la femeie).

Disgeneziile gonadice sunt afecţiuni caracterizate prin dezvoltarea şi funcţionarea necorespunzătoare a gonadelor şi pot avea drept factor patogenic prezenţa unor anomalii de număr sau structură ale gonosomilor X sau Y (sindroamele 47,XXY; 48,XXXY; 47,XYY; 45,X; 47,XXX; 46,XYp ; 46,XYq ; 46,X,i(Xq) etc.).

În practica medicală, cele mai frecvente disgenezii gonadice sunt cele din sindroamele Klinefelter (47,XXY) – la bărbat - şi Turner (45,X) – la femeie. Ele pot fi evocate de următoarele semne clinice (detaliate în capitolul "Anomalii cromosomice"):

• la bărbat, testiculi mici, caractere sexuale secundare slab dezvoltate, ginecomastie, azoospermie (sindrom Klinefelter);

• la femeie: talie mică, amenoree primară, caractere sexuale secundare insuficient dezvoltate (sindrom Turner).